Crăciunul şi păgânismul (4)

9. Alte sărbători, tradiţii, şi superstiţii legate de Crăciun

a. Sursa: (http://www.lego.rdsor.ro/christmas/ralaiul.html)

Sfântul Vasile
Întâi ianuarie, ziua Anului Nou, este închinată de biserică Sfântului Vasile. Umbrită de petrecerea de Revelion, sărbătoarea Sfântului Vasile se mai ţine încă la sate, dar şi acolo predomină cu această ocazie practicile magice de ghicire a viitorului, practici cu un vădit caracter păgân. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadociei. Arhiepiscop de Cezareea în timpul împăratului Constantin cel Mare, el a încetat din viaţă la vârsta de cincizeci de ani, chiar în ziua de 1 ianuarie. Ritualul creştin de pomenire a Sfântului Vasile în prima zi a anului nu a reuşit să înăbuşe obiceiurile păgâne legate de descifrarea viitorului. În nici o altă zi a calendarului actele divinatorii, vrăjile şi descântecele nu sunt mai numeroase ca în ziua ce marchează trecerea de la un an la altul.

Obiceiuri din prima zi a anului
Cel mai răspândit ritual de "citire" a viitorului este, probabil, obiceiul punţilor. Puntea se alcătuieşte din două crăci în formă de furcă, între ramurile cărora se pune, de-a curmezişul, un băţ. Ea simbolizează un pod aruncat între malul anului ce se încheie şi cel al anului care stă să vină. Fiecare fată trebuie să aibă puntea ei, ca să poată visa noaptea ce i-a fost hărăzit să i se întâmple în noul an.
Un alt obicei, practicat încă, este masa de Sfântul Vasile. În jurul mesei se aduna un grup de flăcăi şi fete. Sub pânza feţei de masă se aşează, în fiecare colţ, un obiect a cărui semnificaţie e cunoscută de toţi participanţii. De pildă, într-un colţ se aşează un ban, în altul o bucată de mămăligă, în al treilea o oglindă, iar în ultimul colţ o bucată de cărbune. Aşezarea obiectelor se face fără ştiinţa băiatului sau a fetei ce urmează să aleagă unul dintre colţuri. Obiectul aflat sub faţa de masă în locul ales va indica lucrul de care tânărul va avea parte în cursul anului viitor: cel care a nimerit banul va fi bogat, cel care a aflat mămăliga va avea parte de bucate din belşug, cel care a găsit oglinda va avea chip frumos, iar cel care a dat peste cărbune va fi rău şi cu inima neagră.
Obiceiul perilor de porc încearcă să anticipeze căsătoria. Pe vatra încinsă din casă, un băiat şi o fată aşează, fiecare, câte un fir din părul porcului. Încălzindu-se, firele se vor răsuci şi vor sfârâi. Dacă în acest moment ele se apropie, cei doi se vor lua, iar dacă firele se îndepărtează, tinerii nu se vor căsători.

Boboteaza
Ziua de 6 ianuarie este rânduită în tradiţia bisericii ca dată de cinstire a Botezului lui Iisus. În ajunul Bobotezei, preotul umblă din casă în casă sfinţind fiecare încăpere cu aghiasmă si împărţind fire de busuioc.
Străvechea practică de purificare a apelor de forţele răului ar corespunde zilei a şasea a Facerii lumii şi a fost asimilată de biserică unei naşteri spirituale (Botezul Domnului). Altfel spus, se consideră că până la 6 ianuarie - ziua în care, potrivit Părinţilor bisericii, Iisus s-a arătat lumii (Arătarea Domnului sau Epifania ), lăsându-se botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul - apele înseşi sunt încă impure. De aceea, în această zi reprezentanţii bisericii sfinţesc - sau "botează"- apa.
Bunicii noştri îşi mai amintesc cum înainte de regimul comunist, la Bucureşti, de pildă, pe malul Dâmboviţei, se desfăşura o ceremonie religioasă fastuoasă, oficiată de Patriarh în prezenţa Regelui, căruia îi revenea sarcina să arunce în râu crucea, semn al botezului creştin. Ritualul creştin de sfinţire a apei e însoţit de obiceiuri populare, precum scufundarea în râuri şi lacuri, udarea la fântână sau stropirea oamenilor cu un mănunchi de busuioc de către "iordanitori", flăcăi organizaţi în cete şi răsplătiţi de gospodari ca şi colindătorii.
Tot de Bobotează sau în ajunul ei, în satele din Moldova şi Bucovina se auzeau altădată strigătele Chiraleisei (de la grecescul Kyrie Eleison, "Fie-ţi milă, Doamne"), un fel de colind al copiilor acompaniat de clinchete de clopoţei, menit să aducă gazdelor holde bogate în noul an şi să alunge din văzduh spiritele rele. În Bucovina şi Munţii Apuseni se practică, în aceeaşi zi, Ardeasca, un alt ritual de purificare a sufletului - de astă dată cu ajutorul focului - îndeplinit de fete şi flăcăi.

b. Sursa: revista Timiş-Online (http://www.tion.ro/Pagini/sarbatori/sarbatori-65666.shtm)

Tradiţia vâscului în lume
Vâscul este o plantă parazită, care creşte pe ramurile sau pe trunchiul unui copac şi penetrează scoarţa acestuia pentru a-şi procura substanţele nutritive.
Această plantă era considerată sacră de oamenii din antichitate. Norvegienii, druizii celţi şi indienii nord-americani tăiau vâscul din stejar cu o seceră de aur. Ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul. Ei rupeau apoi ramurile în mai multe rămurele şi le împărţeau oamenilor, care le atârnau deasupra uşilor pentru a-i proteja împotriva trăsnetelor, fulgerelor şi al altor rele. În cele din urmă, vâscul a devenit o tradiţie de Crăciun. În limba celtica "vâsc" avea înţelesul de "atoatevindecător". Apicultorii britanici obişnuiau să pună rămurele de vâsc pe stupii lor, deoarece credeau că albinele bâzâie în onoarea copilului Isus. În Franţa, obiceiul legat de vâsc era rezervat pentru Ziua de Anul Nou. Astăzi, săruturile sub vâsc pot fi schimbate oricând în perioada Sărbătorilor de iarnă. Tradiţia vâscului a dăinuit de-a lungul secolelor. O legendă spune că o rămurica de vâsc pusă în leagănul unui copil îl fereşte pe micuţ de toate relele. De asemenea, primului viţel născut după Anul Nou i se leagă o rămurică de vâsc la gât, pentru a proteja întreaga cireadă."

c. Sursa: revista Timiş-Online (http://www.tion.ro/Pagini/sarbatori/sarbatori-64880.shtm):

Crăciunul, bucuria copiilor
Venirea Crăciunului reprezintă unul din cele mai aşteptate momente ale anului. El reprezintă motiv de bucurie pentru întreaga familie, prilej prin care toţi cei dragi se adună în jurul bradului de Crăciun, ciocnesc un pahar de vin în cinstea Naşterii Domnului şi ascultă urările colindătorilor.
Ciclul sărbătorilor cuprins între 6 decembrie şi 7 ianuarie este legat de cel mai bogat repertoriu de obiceiuri care se focusează în jurul celor doi moşi: Ajun şi Crăciun. Pe meleagurile româneşti acestea sunt foarte bine conservate mai ales în lumea satului unde nelipsit la acest ceas de sărbătoare este colindul, umblatul cu capra, Steaua sau Pluguşorul.
În mitologia românească legenda pastorului Crăciun a fuzionat cu mitul Naşterii Domnului. Se povesteşte ca fără acordul soţului Crăciuneasa primeşte în gazdă pe Fecioara Maria, oferindu-i adăpost un grajd.
Despre acest lucru află în curând soţul acesteia Crăciun, un om vestit în ţinut pentru răutatea sa. Drept răsplată acesta taie mâinile soţiei sale dar ele sunt lipite la loc de Sfânta Fecioară. Minunea îl converteşte pe Crăciun la creştinism.
De bucurie că nevasta sa a scăpat de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug din cioate de brad în curtea lui şi joaca hora cu toate slugile lui. După joc împarte sfintei familii daruri păstoreşti: lapte, caş, urdă, smântână. De aici transfigurarea lui Moş Crăciun într-un sfânt, care aduce de ziua naşterii lui Isus daruri copiilor, obicei care se suprapune cu amintirea darurilor pe care, după legenda evanghelică, le aduceau regii-magi în staul noului Mesia.
Cântecele de bucurie adresate de slugile lui Crăciun s-au transformat în colinde.
Transpus peste doua mii de ani moş Crăciun ademenit de mirosul de brad şi de cozonac, proaspăt scos din cuptor vine încărcat de daruri pentru micuţii cuminţi. Sosit de la Polul Nord împreună cu spiriduşii si renii, conform ultimelor standarde el aşează cadouri sub brazii de Crăciun frumos împodobiţi.

d. Sursa: revista Timiş-Online (http://www.tion.ro/Pagini/sarbatori/sarbatori-64514.shtm):

Superstiţii despre Crăciun
Aduce ghinion să porţi pantofi noi de Crăciun.
Un cer senin de Crăciun anunţă un an roditor.
Dacă bate vântul de Crăciun, anunţă ghinion.
Nu e bine ca între Crăciun şi Anul Nou să se tricoteze, să se coase, să se spele rufele.
Se spune că acel obiect pe care îl ţii în mână de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mâna imediat după ora 12 va fi cel mai important plan al vieţii tale în anul care vine. Dacă ţii bani in mână, vei merge bine cu banii tot anul, dacă iţi ţii iubita de mână, iţi va merge bine cu dragostea tot anul, dacă ţii paharul în mână, va fi un an vesel.
O dorinţă pusă la miezul nopţii de Revelion are toate şansele să se împlinească.
E bine să ai pe masa de Crăciun şi de Anul Nou crenguţe de vâsc. Aduce noroc.
Aduce ghinion dacă agăţi calendarul înainte ca noul an să înceapă.
Aduce ghinion sa întorci fila de calendar înainte ca ziua sau luna să se încheie.
Aduce ghinion să intri în noul an fără nici un ban în buzunar, e bine să aveţi bani (mai ales noi) în fiecare portofel.
E bine să nu vă găsească anul nou cu datorii, altfel veţi avea datorii tot anul.
Primul om care va trece pragul în prima zi din noul an va influenţa tot anul.
Persoanele blonde sau roşcate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc.
Prima persoană care va suna sau va bate la uşă în prima zi din noul an trebuie primită. Dacă prima persoană care va intra în casă e femeie - va fi un an prost, daca e bărbat - va fi un an norocos.
Nu trebuie să aruncaţi nimic din casă în prima zi de an nou, nici măcar gunoiul! E bine ca ceva sau cineva să vă intre în casă în prima zi din anul nou, nu să iasă!
Faceţi ceva - cât de mic - care are legătură directă cu munca dv. în prima zi a noului an pentru a vă merge bine la serviciu tot anul.
Nu spălaţi nimic în prima zi a noului an.
Prima zi din noul an trebuie să vă găsească în curăţenie deplină, deci e bine ca înaintea anului nou să faceţi curăţenie şi în cele mai ascunse unghere.
Îmbrăcaţi ceva nou pe 1 Ianuarie.
Nu spargeţi nimic în prima zi a noului an.
Nu plângeţi în prima zi a noului an.
Faceţi mult zgomot la miezul nopţii pentru a alunga spiritele rele (clopoţei, petarde, etc.).
Nu împrumutaţi bani şi nu faceţi datorii pe 1 ianuarie.
E semn rău să spargi ceva în noaptea de Anul Nou.
E semn rău dacă strănuţi în noaptea de Anul Nou.
Aduce noroc să mănânci carne de porc sau linte de Anul Nou.
Anul Nou va fi luminos şi bun dacă se lasă o lampă sau o lumânare aprinsă până la ziuă.
În dimineaţa de 1 ianuarie se pun bani de argint în apa cu care se spală membrii familiei.
E bine să vă îmbrăcaţi în roşu în noaptea de Revelion.
Nu înjuraţi şi nu folosiţi cuvinte urâte în ajun de An Nou.
Lăsaţi uşa, geamul, dulapurile deschise în noaptea de Anul Nou.
Se zice că ceea ce faci în ajun de An Nou vei face tot anul următor.
Dacă faci baie în ziua de Crăciun, vei rămâne curat tot anul.
Dacă mănânci mere în ajun de Crăciun, vei fi sănătos tot anul.
Copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi.

No comments… No comments… No comments… No comments…

Superstiţii despre Paşti (din aceeaşi sursă)
(Vinerea Mare este ziua în care a fost crucificat Iisus şi multe superstiţii sunt legate de această zi, majoritatea referindu-se la pâinişoarele cu cruce. În Vinerea Mare, oamenii din Devon sparg bucăţi de ceramică cu credinţa că cioburile ascuţite pot tăia, simbolic, trupul lui Iuda, trădătorul.
În această zi nu se spăla rufe, deoarece se crede că viaţa celui care spală aceste haine poate fi spălată odată cu rufele. Nici fierarii nu bat cuie în această zi, provenind tot de la simbolul crucificării.
Lumânarea cu care s-a mers la biserică de Înviere trebuie păstrată peste an. Se aprinde în timpul furtunilor, pentru a proteja casa de pagube.
Cel care moare în vinerea Paştelui, va ajunge direct în rai.
Dacă te tunzi în vinerea Paştelui, nu vei avea dureri de cap tot anul.)

2003.12.28 - Lunca Ilvei

Înapoi la Index predici