1. Fii sigur de mesajul tău
E diferență între discurs și mesaj
divin, între a predica și a avea un cuvânt de la Dumnezeu. Și Hitler a
predicat, și musulmanii predică, politicienii țin discursuri. Noi suntem
instrumentele lui Dumnezeu prin care Duhul Sfânt vorbește.
De multe ori predicatorul pierde
atenția ascultătorilor. Trebuie să‑i ții pe oameni atenți și o poți face
prin ilustrații, uneori cu glume dar multora nu le place asta iar tu trebuie să
predici celor prezenți.
Propria ta inimă trebuie să fie
prima ta adunare.
2.Să ai o singură țintă și un singur
scop
Să
nu vorbești despre prea multe lucruri deodată. Întotdeauna întoarce‑te la
punctul principal. Un singur gând principal trebuie să fie lăsat în mințile
oamenilor. Ei să fie posedați de un singur gând, inspirați de un singur motiv
și determinați la o singură acțiune.
Prezintă tema ta pentru intelect; să zidești pe adevărul ei.
Prezintă tema ta pentru imaginație; să ilustrezi adevărul ei.
Prezintă tema ta conștiinței ascultătorului; provoacă‑l să aplice, să ia
în considerare adevărul ei.
Prezintă tema ta inimii ascultătorului; pentru a încinge (stârni) emoțiile.
Predică voinței ascultătorului pentru ca să‑l faci să aleagă.
3.Obiectivul predicatorilor
Predicatorul țintește în conștiință.
Poetul țintește în imaginație.
Discursul țintește în cultură.
Logica apelează la intelect.
Predicatorul țintește în conștiință
pentru a duce la o decizie pe ascultător. Folosim însă și idei pentru
imaginație, cultură, intelect. Ce spunem noi trebuie să aducă răspuns de la ascultători.
Predicatorul e un chirurg care
folosește un cuțit pentru a vindeca.
Conștiința spune Amin! la adevărul
lui Dumnezeu.
Nu încerca să argumentezi despre
adevăr sau să‑l demonstrezi ci doar predică‑l.
Noi încercăm să fim conștiința
oamenilor sau Duhul Sfânt, dar asta nu‑i treaba noastră. Noi trebuie doar
să predicăm adevărul și apoi să ne dăm la o parte din calea lui Dumnezeu și așa
îi vom ajuta pe oameni.
4.Demonstrația Duhului
Avem un colaborator: Duhul Sfânt.
Mângâietorul va mărturisi adevărul Io.15:26,27; F.A.5:32; Evr.2:4; Io.5:36;
1Tes.1:5.
Atitudinea noastră trebuie să fie
una de așteptare a venirii Domnului (în serviciu). Când Dumnezeu se arată să‑l
întrebi ce trebuie să faci: să taci, să te rogi, să predici nu continua
programul mecanic.
Nu lăsa ca mulțimea, oamenii să te
influențeze: e cutare acolo, etc..
5. Lucrători împreună cu Dumnezeu
Noi nu predicăm pentru a fi
aplaudați de oameni ci suntem conștienți că lucrăm împreună cu Dumnezeu.
Predica e grea când Dumnezeu nu e cu
tine: parcă îți cad cuvintele pe podea după ce le scoți din gură.
Dumnezeu ne‑a onorat pe noi
prin faptul că ne‑a cerut să lucrăm cu El. Nu e o mai mare onoare decât
de a trudi împreună cu Hristos.
Ne ajută când știm că Hristos e în
mesajul pe care‑l avem de spus. Predica e ca un fierăstrău cu două
capete, unul pentru predicator și unul pentru Dumnezeu. Noi trebuie să fim
conștienți mai mult de prezența Domnului decât a oamenilor.
6. O pasiune divină
Uneori predica noastră nu reușește
să‑i miște pe oameni pentru că nu ne mișcă pe noi.
Oamenii trebuie să știe că noi
credem ceea ce spunem.
Pune‑te pe tine în tun și dă
foc. Dă‑ți foc și lasă‑i pe ceilalți să te vadă arzând Ier.5:14
și se vor aprinde și ei.
7.Construcția unei predici
Trebuie să avem un mesaj clar.
Când vezi o nevoie, să te rogi
pentru un mesaj și Dumnezeu îți va da un verset. Să‑ți notezi gândurile
și să le aranjezi și apoi să le re‑aranjezi în ordinea potrivită.
Trebuie să ai o introducere. Predica
e ca vânzarea unei case. Îi duci pe oameni la poartă, le prezinți vecinii
plăcuți și casa pe dinafară. Apoi (după introducere) intri în casă (ferestrele
lasă lumina să pună în valoare adevărul din interior. Așa sunt ilustrațiile; nu
ca tablourile pe perete!). Când vor ieși din casă vor ști că au văzut o singură
casă pe care pot alege să o cumpere (să accepte mesajul) sau nu.
Dacă predici ceva practic (aplicație spirituală) e bine să dai și doctrina contextului din care ai luat respectivul verset.