CREAŢIA SAU EVOLUŢIA?

2. TEORIA EVOLUŢIEI ÎN LUMINA FIZICII

Deşi procesele ştiinţifice în desfăşurare în lume sunt numeroase şi diverse şi descrise de diferite ramuri ale ştiinţei, două afirmaţii sunt adevărate pentru toate, fără nici o excepţie. Acestea sunt:

a) Toata procesele implică schimburi şi transformări ale unei entităţi numită energie, energia totală rămânând constantă. Aceasta este denumită ştiinţific legea conservării energiei, sau prima lege a termodinamicii.

b) Toate procesele manifestă o tendinţă spre alterare şi dezintegrare, fiind însoţite de o creştere a ceea ce numim 'entropie', sau stare de dezordine, în sistem. Prin urmare toate procesele din natură sunt în mod fundamental procese de conservare cantitativă şi dezintegrare calitativă.

Aceste două legi, acceptate de toţi oameni de ştiinţă ca fiind principiile cele mai larg aplicabile pe care ştiinţa le-a putut descoperi, au fost recunoscute cu numai aproximativ o sută de ani în urmă.

Principiul de conservare este clar explicat printr-o creaţie completă aprobată (menţinută) de Creator. Primul capitol al Genezei descrie această creaţie şi numai din Biblie putem obţine orice informaţie cu privire la metodele creaţiei, ordinea creaţiei, durata creaţiei sau orice alte detalii privind creaţia. Deoarece, conform Bibliei şi primei legi a termodinamicii, nimic nou nu se mai creează, orice studiu ştiinţific al proceselor actuale nu se poate revela nimic despre creaţie în afară de faptul că a avut loc. Teoria evoluţiei presupune că procesele actuale sunt acelaşi cu procesele prin care toate lucrurile s-au dezvoltat din haosul primar până la actuala lor complexitate. Atât Biblia cât şi prima lege a termodinamicii afirmă contrariul. Prima lege a termodinamicii afirmă în mod indirect că energia a avut un început iar Biblia afirmă că ea a fost creată. Ori, după fizica modernă, materia nu este altceva decât o formă foarte compactă a energiei. Prin urmare, materia de asemenea a avut un început.

Pe lângă principiul de conservare există, totuşi, şi principiul de alterare. A doua lege a termodinamicii este, în aceeaşi măsură cu prima lege, o lege universală guvernând toate procesele. Deşi energia nu dispare, ea devine în mod continuu mai puţin disponibilă pentru transformări. Totul tinde să se uzeze, să se deterioreze, să se dezintegreze şi în sfârşit să moară. Toate procesele implică, prin definiţie, schimbare, dar această schimbare nu este în sens ascendent, aşa cum presupune evoluţia. Legea reală a schimbării este cea a alterării, o schimbare descendentă, nu ascendentă. Această a doua lege este, deci, un fel de nepoftit în economia divină, nu o parte a creaţiei originare, nici a planului lui Dumnezeu pentru Împărăţia Sa eternă. Caracterizarea de către Dumnezeu a întregii creaţii ca 'foarte bună' trebuie să ne spună că în acel moment nu exista nici dezordine, nici deteriorare, nici geamăt şi trudă, nici suferinţă şi mai presus de toate nici moarte în întregul univers. Impunerea principiului de alterare şi moarte asupra creaţiei originare a fost rezultatul păcatului omenesc. Răzvrătirea omului împotriva Creatorului său a avut un efect nociv atât asupra omului cât şi a pământului. Prin urmare se poate spune că prima şi a doua lege a termodinamicii nu sunt altceva decât constatări ştiinţifice ale omului despre cele două fapte revelate lui:

1) cel al creaţiei originare realizate şi menţinute prin puterea lui Dumnezeu şi

2) cel al blestemului la alterare şi moarte suprapus creaţiei de către Creator din cauza păcatului omenesc.

A doua lege demonstrează că trebuie să fi existat un început, căci altfel universul ar fi deja mort. Prima lege demonstrează că universul n-ar fi putut să se genereze singur, deoarece nici unul din procesele sale nu creează ceva. Astfel legile termodinamicii contrazic hotărât filozofia evoluţiei. Aceasta din urmă este în cel mai bun caz o credinţă religioasă, iar nu o ştiinţă. Evoluţia naturală ar fi posibilă dacă s-ar găsi ceva care să compenseze legea a doua, adică, un cod de instrucţiuni şi un mecanism de implementare a acestora, dar nici una din acestea n-au fost descoperite. Nici mutaţiile nici selecţia naturală nu reprezintă un program (cod de instrucţiuni) şi nu reprezintă nici o schemă de conservare a energiei.

Înapoi la Capitolul 1 - Introducere

Înainte la Capitolul 3 - Teoria Evoluţiei în lumina Matematicii

Înapoi la Cuprins (Evoluţie sau Creaţie?)

Înapoi la Index predici