BCB Lunca Ilvei - Home - Ultimele cuvinte ale unor oameni celebri

Cuvinte de muribund...

Ultimele cuvinte ale unor oameni celebri

Probabil nu este nimic mai expresiv decât mărturia unui muribund. Chiar şi mincinoşii recunosc în aceste clipe adevărul. O privire pe patul morţii dovedeşte adesea mai mult decât marile cuvinte şi lucruri din timpul vieţii. În momentul în care oamenii se văd în faţa morţii, îşi pierd masca şi devin ei înşişi. Unii trebuie să recunoască faptul că au construit pe nisip, că s-au dedicat unei iluzii şi au păşit pe urmele unei mari minciuni. Scriitorul Aldous Huxley în prefaţa la cartea sa "Frumoasa lume nouă" arată că toate lucrurile ar trebui judecate ca şi cum le-ai privi de pe patul de moarte. Biblia spune: "Învaţă-ne să ne amintim că va trebui să murim, ca să devenim înţelepţi" (Ps.90:12).

VOLTAIRE, celebrul batjocoritor, a avut un sfârşit îngrozitor. Infirmiera care îl îngrijea a spus: "Pentru toţi banii Europei nu vreau să mai văd un necredincios murind!" El a strigat toată noaptea după iertare.

DAVID HUME, ateul, a strigat: "Sunt în flăcări!" Disperarea sa constituia o imagine groaznică.

HEINRICH HEINE, marele ironic, s-a pocăit mai târziu. Spre sfârşitul vieţii sale a mai scris poezia: "Distrusă este vechea liră pe stânca numită Hristos! Lira cea strunită de duhul rău pentru serbarea păcătoasă. Lira cea care trezea revolta, cânta îndoiala, batjocura şi decăderea. O Doamne... O Doamne, eu îngenunchez înaintea Ta, iartă, iartă-mi cântarea mea!"

Despre NAPOLEON a mărturisit medicul său: "Împăratul muri singur şi părăsit. Lupta sa cu moartea fu îngrozitoare."

CESARE BORGIA, un om de stat: "M-am îngrijit de toate lucrurile în timpul vieţii mele, numai de moarte nu, şi acum trebuie să mor cu totul nepregătit."

TALLEYRAND, ministru francez: "Eu îndur chinurile celor pierduţi."

CAROL AL IX-LEA, regele Franţei: "Eu sunt pierdut, o recunosc limpede."

MAZARIN, cardinal al Franţei: "Suflete, ce se va alege din tine?"

HOBBES, un filosof englez: "Eu stau în faţa unui salt înfiorător în întuneric."

SIR THOMAS SCOTT, a fost preşedinte al Parlamentului britanic: "Până în clipa de faţă n-am crezut că există nici Dumnezeu, nici iad. Acum ştiu şi simt că există amândouă, şi eu sunt dat pradă pieirii prin judecata dreaptă a Celui Atotputernic."

GOETHE, cel mai mare poet german: "Mai multă lumină!"

NIETSCHE, un filozof german, considerat de unii drept cel mai mare exponent al ateismului, a murit nebun. La 16 ani a scris unui prieten despre Iisus: "Ştiu că dacă nu Îl găsesc, nu voi primi răspuns la viaţa mea." Iar la sfârşitul vieţii a spus: "Vai de cel ce nu are patrie."

LENIN a murit cu minţile întunecate. El a cerut iertare meselor şi scaunelor pentru păcatele sale. Tineretul revoluţionar de astăzi va protesta cu tărie că acest lucru nu este în nici un caz adevărat. Ar fi chiar prea penibil să recunoască că zeul a milioane de oameni s-a compromis pe sine atât de deschis.

ZINOVIEV, preşedintele Internaţionalei Comuniste, ucis de Stalin: "Ascultă, Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Dumnezeu!"

IAGODA, şeful Poliţiei Secrete ruse: "Trebuie să existe un Dumnezeu. El mă pedepseşte pentru păcatele mele".

IAROSLAVSKI, preşedintele Mişcării Ateiste Internaţionale: "Vă rog, ardeţi toate cărţile mele. Priviţi pe Cel Sfânt! El mă aşteaptă de mult timp: El este aici."

IISUS HRISTOS: "S-a împlinit!"

Voltaire, David Hume şi alţii ar fi râs sau ar fi luat cu siguranţă în batjocură dacă li s-ar fi explicat în timpul vieţii lor că fără Iisus ar fi pierduţi pentru veşnicie. Cu toate acestea au trebuit să recunoască în final că Biblia are dreptate când spune: "Omului îi este dat să moară o singură dată, apoi urmează judecata" (Evrei 9:27). Cum vei muri tu? Va fi şi pentru tine prea târziu? Care vor fi ultimile tale cuvinte? Gândeşte la aceasta...

Drag cititorule, trebuie să ţi-o spun, chiar de o vei accepta sau nu: Fără Iisus, fără iertarea păcatelor tale prin sângele Său, vei fi pierdut. Şi anume, vei fi pierdut, dinaintea unui Dumnezeu Sfânt, într-un mod absolut, total şi veşnic. Dacă tu crezi că prin moarte se va sfârşi totul vei fi unul dintre cei mai înşelaţi oameni. Există doar unul care te poate salva: IISUS HRISTOS. Oare crezi într-adevăr că oamenii citaţi înainte au jucat doar o comedie la sfârşitul vieţii lor? Fără a avea pace cu Dumnezeu moartea rămâne o realitate îngrozitoare, dinaintea căreia fuge întreaga omenire. Nimeni nu vrea să audă de ea, o elimină din conştiinţa sa. Însă crezi şi tu că tactica struţului este o soluţie înţeleaptă?

Un chinez comunist care a pledat pentru execuţia multor creştini a venit la un predicator şi a spus: "Am văzut pe mulţi dintre voi murind. Creştinii mor într-un fel deosebit. Care este oare secretul vostru?"

Vrei şi tu să-l cunoşti? Dacă vei veni cu inima ta la Iisus Hristos şi vei vrea cu adevărat să ai pace cu Dumnezeu, atunci poţi rosti această rugăciune:

"Doamne Iisuse, Te rog, iartă-mi întreaga vină şi păcatul meu, revolta mea şi viaţa mea egoistă. Îţi mulţumesc că ai murit pentru mine şi că ai plătit cu sângele Tău preţul pentru păcatele mele. Te rog, vino acum în viaţa mea. Îţi deschid inima şi Te rog să fii de acum Domnul meu. Îţi mulţumesc că mă asculţi şi mă primeşti".

Nu are importanţă felul de exprimare, ci starea inimii tale. Îndrăzneşte. Iisus spune: "Cine vine la Mine, pe acela nu-l voi izgoni afară." Numai Iisus a luat puterea morţii.

Tu poţi trece cu siguranţă şi cu un zâmbet peste aceasta şi să izgoneşti din gândirea ta ceea ce tocmai ai citit, însă în felul acesta nu vei putea fugi din faţa morţii. Ce vei face atunci? "Doamne, spune-mi care este sfârşitul meu, care este măsura zilelor mele, ca să ştiu cât de trecător sunt. Iată, timpul vieţii mele este ca o nimica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, oricât de sigur s-ar ţine!" (Ps.39:5-6). De aceea spune profetul Amos: "Pregăteşte-te să-L întâlneşti pe Dumnezeul tău!"

Înapoi la început